Notiunea sau conceptul este elementul fundamental al gandirii (Socrate) care reflecta insusirile (si relatiile) esentiale si generale (categoriale) ale obiectelor, fenomenelor.
Orice activitate umana este dirijata de modele mintale numite cunostiinte.
Structura notiunii sau conceptului
Orice notiune are continut si sfera.
Contiuntul se refera la ceea ce este esential in categoria respectiva de obiecte reflectate de notiune.
Sfera se refera la totalitatea obiectelor care fac parte din categoria de obiecte reflectata de notiune.
Formarea notiunilor
Termenul ,,concept’’(notiune) poate fi definit si ca o ,,calsificare de stimuli care au caracteristici comune’’.(McDonald,1965)
Este necesar ca cel care invata conceptul respectiv sa inteleaga ce anume tarsaturi comune esentiale stau la baza acelei clasificari si numai pe aceasta baza sa faca generalizarea. Ex: un baietel de 4 ani se adreseaza zugravului care varuia in bucatarie: ,,Ce faci nene , barbieresti peretii?’’ , ,,Nu G. ,varuiesc.Aceasta este o bidinea , nu este o pensula de barbierit.’’ Copilul generalizase gresit ceea ce vazuse la tatal sau cand se barbierea.El si-a format, prin ceea ce a vazut si prin raspunsul zugravului , notiuni empirice noi: ,,a varui’’ si ,,bidinea’’. Si notiunile ,,barbierit’’ si ,,pensula’’ i-au devenit ceva mai precise.
Invatarea notinuilor (conceptelor)
Cand ceea ce se invata sunt notiuni (concepte) , spunem ca este invatarea cognitiva.In invatarea cognitiva se exerseaza operstiile fundametale ale gandirii si sunt implicate , deopotriva , inteligenta si memoria.Prin invatarea cognitiva se formeaza notiuni sau concepte stiintifice, adica ,,invariantele’’ principale cu care opereaza diferite stiinte.Ea se realizeaza la scoala , pornind de la notiuni empirice , legate de diferite situatii de viata.
Notiunile empirice sunt generalizari ale experientei perceptive , deci nu patrund in esenta categoriilor respective de obiecte.De aceea ele cuprind erori.De exemplu , inainte de a invata la scoala zoologie, despre liliac spui ca este pasare , desi el este mamifer.
Notiunile organizeaza experienta , ajuta la memorizarea experientelor si usureaza invatarea cand copilul merge la scoala.La diferite obiecte de invatamant , invatarea conceptelor se realizeaza in mai multi ani , prin adaugiri de noi cunostiinte.In invatarea notiunilor , memoria este necesara , dar nu suficienta , mai trebuie si intelegerea.
Intelegerea si rezolvarea de probleme
Intelegerea este unul dintre modurile de manifestare ale gandirii.Intelegem situatii , notiuni etc.De exemplu , ajungem sa intelegem o notiune in mai multe moduri dintre care vom prezenta doua folosite in formarea conceptelor:
A.Intelegerea prin intuitie
Spunem ca intelegem prin intuitie atunci cand operam cu un concept pe baza unei imagini a realitatii respective.
B.Intelegerea prin demonstratie pur logica
Vorbim de demonstratie pur logica atunci cand folosim simboluri si operam cu acele simboluri , in conformitate cu anumite reguli de inferenta.
Vom folosi exemplul intelegerii fractiilor dat de H.Poicare. Iata cum se poate defini fractia:
1.Taind in parti egale un mar sau o tarta (taierea se face in fapt numai imaginar).
2.O fractie este o pereche de numare intregi separate printr-o liniuta orizontala ; se indica operatiilr care se pot face cu aceste numare ,demonstrandu-se ca regulile acestor operatii sunt aceleasi ca si in calculul cu numere intregi.Se va constata ca facand dupa aceste reguli inmultirea valorii unei fractii cu numitorul , se obtine numaratorul.
Prima definitie se da la scoala primara , cea de-a doua se va folosi in liceu sau la facultate cand exista suficineta cunostiinte, atat empirice , cat si prin educatia matematica , deci notiuni stiintifice.
Modul intuitive de intelegere sic el logic sunt complementare, iar prin combinarea lor pot fi facute intelese idei foarte profunde .
Rezolvarea de probleme
In procesul de adaptare la mediu , omul invinge dificultati , iar pein gandire cauta solutii.
A avea sau at-ti pune o problema inseamna a cauta , in mod constient , o actiune adecvata pentru a atinge un scop clar conceput , dar nu imediat accesibil ; a rezolva o problema inseamna a gasi o aseamanea actiune.(G. Polya)
Tipuri de probleme
1.probleme bine definite : cele in care poti alege la sigur algoritmii de rezolvare.In general , prin invatarea rezolvarii unor probleme se realizeaza o sporire a capacitatii de a rezolva alte probleme care poseda caracteristici asemanatoare.
2.Probleme slab definite: invers fata de cele bine definite , necesita startegii euristice pentru rezolvare.
Fazele procesului de rezolvare a problemelor
a.Se pune problema. ,,O problema bine pusa este pe jumatate rezolvata’’(Einstein) , presupune a vede o legatura posibila intre cunoscute si necunoscute.
b.Se identifica elementele esentiale.
- Se reacualizeaza notiunile cunoscute (cunostintele).
- Se selecteaza datele relevante pentru situatie si regulile logice de urmat.
- Se formuleaza ipoteza de lucru.
- Se formuleaza solutii posibile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu